Echipa împrumutătoare, pentru generațiile viitoare

Scriam săptămâna trecută despre destinația pe care Guvernul Cîțu, din care făcea parte, la momentul conceperii și negocierii PNRR, și Cristian Ghinea, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, direct responsabil, a vrut și vrea în continuare să o dea banilor pe care îi împrumutăm, ca țară, de la UE.

În primul rând, suma pe care o împrumutăm este mai mare decât cea pe care o primim drept fonduri nerambursabile. Din 29.181.840.000 de euro, adică toți banii pentru PNRR-ul României, 14.239.690.000 de euro reprezintă fondurile nerambursabile, iar restul de 14.942.150.000 de euro reprezintă împrumuturile. Avantaj net de 702.460.000 de euro în favoarea împrumuturilor. Plus dobânda, evident.

Remarcam drept revoltătoare ideea Guvernului de a împrumuta 2.558.630.000 de euro pentru a-i direcționa direct către firme private, ca ajutoare de stat, numite eufemistic și „sprijin pentru mediul de afaceri“. Acordarea de ajutoare de stat, în general, merită o discuție detaliată, dar împrumutarea de bani pentru a acorda ajutoare nerambursabile companiilor private este complet imorală, în condițiile în care statul nu joacă rolul unui investitor capabil să recupereze cu profit investiția făcută.

O altă sumă împrumutată care este dirijată, indirect, pentru ajutorarea unor companii private este cea de 1.160.000.000 de euro, bani destinați unor investiții în domeniul energetic, făcute, de asemeni, de companii private. Aici se știu deja și numele companiilor pentru care ne împrumutăm. Chiar dacă ele au fost eliminate din varianta finală a PNRR, este vorba despre GSP Power, Siemens, Havecon Projects, Toshiba, Prime Batteries Technology și Electrica, ale căror proiecte „au ajuns la maturitate“, după cum declara ministrul Virgil Popescu, lor adăugându-li-se, timid, și companiile încă de stat Romgaz și Nuclearelectrica, în parteneriat cu anterior amintitele companii private.

Cea mai mare sumă împrumutată

în numele contribuabililor români de către echipa împrumutătoare este de 3.714.000.000 de euro și este destinată capitolului transporturi. Tot la transporturi merg alte 3.906.000.000 de euro, sub formă de fonduri nerambursabile, dar fondurile nerambursabile sunt insuficiente pentru acest domeniu extrem de văduvit, așa că suma se dublează, aproape, cu un împrumut. Dar ce se finanțează din banii împrumutați? Păi, se finanțează construirea a 429 de noi kilometri de autostradă (A7 – Ploiești-Pașcani – 319 km; A8 – Târgu-Mureș-Miercurea Nirajului și Leghin-Târgu Neamț/Moțca – 59 km; A1 – Marginea-Holdea – 9 km; A3 – Nădășelu-Poarta Sălajului – 42 km). Așadar, pentru autostrăzi nu s-au putut obține fonduri nerambursabile, ci doar împrumuturi, după 14 ani în care România a ratat cu grație toate fondurile nerambursabile pe care le putea obține în acest scop.

De asemeni, o parte din împrumutul de 3.714.000.000 destinat sectorului transporturi se va duce pentru construirea metroului din Cluj și pentru extinderea rețelei de metrou din București. Este vorba despre aproximativ 600.000.000 de euro, împrumut pe care îl vor achita contribuabilii din aproximativ 13.000 de localități ale țării pentru a fluidiza traficul în două localități în care, e drept, trăiește aproximativ 12% din populația țării. Prin PNRR nu se alocă fonduri nerambursabile și nici nu se împrumută bani pentru dezvoltarea transportului public în vreo altă localitate a țării.

2.200.000 de milioane de euro

împrumută Guvernul pentru renovarea (reabilitarea termică) a 3.500 de imobile, dintre care 2.000 de clădiri publice și 1.500 de blocuri de locuințe. Pentru capitolul de investiții „Valul renovării“ din PNRR nu sunt prevăzute fonduri nerambursabile, ci doar împrumuturi. Locuitorii din 5.222.545 de clădiri rezidențiale altele decât blocuri și cei din aproximativ 95.000 de blocuri vor plăti prin impozitele lor împrumutul pentru renovarea a 1.500 de blocuri. Să fie primit. De altfel, statul român nu contribuie financiar cu nici un leu pentru reabilitarea termică/renovarea altor clădiri rezidențiale decât blocurile, cu toate că și locatarii celor 5,2 milioane de case din România contribuie la bugetul de stat ca și locatarii celor aproximativ 3,5 milioane de apartamente.

Pentru domeniul „managementul apei“,

Guvernul nici nu și-a propus și nici nu a reușit, prin urmare, să atragă fonduri nerambursabile, așa că va împrumuta 1.462.000.000 de euro. Atât s-a putut.

Irigațiile nu intră în capitolul „managementul apei“, căci, de altfel, irigațiile nu sunt prevăzute nicăieri în PNRR, cum nu sunt prevăzute investiții sau împrumuturi explicite pentru agricultură. Nici măcar un eurocent. Singurul loc în care sunt menționate irigațiile este la pagina 424, unde se pomenește despre „Automatizarea sistemelor de irigații pentru spațiile verzi“, în cadrul mărețului obiectiv „Mobilitate urbană durabilă“.

Nici pentru managementul deșeurilor nu există fonduri nerambursabile, ci doar un împrumut de 1.239.000.000 de euro, cum nu există fonduri nerambursabile nici pentru turism și cultură, ci doar un împrumut de 449.000.000 de euro.

În paralel cu banii din PNRR,

ar trebui să se aloce României 50 de miliarde de euro fonduri nerambursabile pentru exercițiul financiar 2021-2027.

Dar, din alocarea financiară multianuală a exercițiului 2007-2013, România nu a reușit să absoarbă mai mult de 80% din fondurile alocate de către UE, iar absorbția fondurilor din exercițiul financiar 2014-2020 era de doar 52% la 1 octombrie 2021.

Practic, România nu era deloc obligată să împrumute de la UE 14.942.150.000 de euro prin PNRR. Ar fi putut să se mulțumească doar cu fondurile nerambursabile și ar fi putut, de asemeni, să renegocieze și să obțină realocarea, din banii pentru exercițiile financiare 2014-2026 pentru proiecte prevăzute în PNRR, a unei sume aproximativ egale cu împrumutul pe care îl ia. Desigur, dacă ar fi vrut.

Patrick Andre De Hillerin / catavencii.ro

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: