Ca la meteo

Referitor la subiectul fundamentării (non)-științifice sau pseudo-științifice a deciziilor „autorităților”, merită semnalat și modul în care experții fac estimările în România. Ca la meteo. Mai exact, ne mint ca la meteo…

Și pentru că cei care au pomenit de meteo au fost tocmai „specialiștii”, le-am pregătit și o anecdotă pe măsură. Tot ce trebuie să faceți este să citiți cu răbdare textul. La final nu o să vă pară rău.

Multă lume se întreabă cum s-au pregătit autoritățile în lunile dinaintea valului 4 și dacă cineva a anticipat dezastrul.  În România există o singură instituție care face estimări oficiale privind evoluția pandemiei, în baza cărora ”autoritățile” se pregătesc pentru ceea ce urmează – Institutul Național de Sănătate Publică (INSP).

Pentru a se scuza, fostul ministru al Sănătății, Ioana Mihăilă, a declarat că specialiștii Institutului Național de Sănătate Publică au ratat estimările pentru valul 4 și au subestimat dezastrul care urma. O primă estimare a INSP dădea maximum 1.500 de spitalizări în valul 4 – nu doar ATI, ci totalul spitalizărilor, astfel că ”nimeni nu se aștepta la acest dezastru”. Estimările Institutului de Sănătate Publică, cele mai pesimiste, erau de maximum 4.000 de internări în valul 4 – totalul internărilor, nu doar Terapie Intensivă. Realitatea a depășit orice așteptare și estimare!

De cealaltă parte, specialistul INSP cel mai vizibil pe toata durata pandemiei, doamna Adriana Pistol a explicat că estimările INSP sunt ”ca și când le-ați cere meteorologilor să explice cum dau prognoza pe două săptămâni”. Doamna este medic epidemiolog, directorul Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului și membru al Grupului tehnico-științific din cadrul Comitetului Național pentru Situații de Urgență, care recomandă restricțiile impuse în România, în perioada pandemiei.

Estimările INSP pentru valul 4 au fost actualizate din două în două săptămâni. În ceea ce privește precizia lor, directorul Pistol spune că nu crede că cineva putea anticipa exact evoluția cu foarte mult timp înainte, iar precizia acestor estimări ține de foarte mulți factori, o parte dintre ei neputând fi controlați de către cei care fac aceste calcule.

Tot din motive care țin de precizie, INSP a transmis autorităților, pe data de 21 iulie, o estimare care conținea și previziuni privind evoluția în luna octombrie, iar ulterior, în august și la începutul lunii septembrie, a ales să facă estimări pentru perioade mai scurte – nu mai mult de o lună, explică Adriana Pistol: „Pentru precizie, când simțim că precizia devine nejustificată, renunți la ea și faci scenarii pe termene mai scurte. O faci mai bine mai precis, din aproape în aproape, decât să te duci prea mult. Fiindcă riști să aibă un nivel de încredere atât de scăzut, încât uneori nu mai merită. Și atunci, mai bine faci din aproape în aproape. Dacă vă uitați, când am mers la intervale mai scurte de timp, s-au cam îndeplinit, previziunea este mult mai credibilă.”

Cum se fac mai exact calculele care stau la baza acestor estimări?

Vorbim despre calcule matematice, cu date cumulate, foarte greu de explicat pe înțelesul publicului larg. Cel puțin asta spun ”specialiștii”. „Noi dăm acolo câteva scenarii posibile, de la cel mai optimist până la cel mai pesimist. Sunt calcule care se fac ținând cont de ceea ce s-a petrecut, dacă urmează aceeași tendință sau nu, iar totul este dependent de anumite intervenții – ca să rămâi la scenariul optimist e nevoie de anumite măsuri, ca să nu ajungi la cel mai pesimist este nevoie de anumite măsuri. Calculele din spate sunt greu de explicat. Luăm spre exemplu toate cazurile, toate tulpinile, numărul de cazuri severe, de decese, rata de transmitere”, a declarat Pistol.

Fiind foarte greu de explicat, ”autoritățile” au decis să secretizeze aceste calcule și aceste estimări. Lipsa lor de transparență dăunează însă grav credibilității, oricât de profesionist sau neprofesionist și-ar fundamenta ”autoritățile” deciziile…

„Specialiștii” români care taie și spânzură, profitând de pandemie sunt în situația meteorologilor din povestea de mai jos.

Era final de octombrie și indienii dintr-o rezervație mai îndepărtată l-au întrebat pe noul șef al tribului dacă iarna care va veni va fi mai blândă sau mai aspră. Pentru că era un șef crescut într-o societate modernă, el niciodată nu învățase vechile secrete ale interpretării semnelor care prevesteau starea vremii. Se uită el la cer, dar habar nu avea cum o să fie iarna care vine. Ca să fie sigur că nu va da greș, le spune membrilor tribului că iarna va fi friguroasă și i-a sfătuit să înceapă să strângă lemne. După câteva zile, șeful indienilor a sunat la Serviciul Meteorologic Național pentru a întreba cum va fi iarna care vine. „Se pare că va fi o iarnă destul de rece”, a răspuns meteorologul de serviciu. Așa că șeful le-a spus indienilor să caute și mai multe lemne de foc, ca să fie pregătiți. După o săptămână, șeful a sunat iarăși Serviciul Meteorologic Național: „Credeți că, într-adevăr, va fi o iarnă rece-rece?”. „Da, a fost răspunsul, va fi o iarnă foarte friguroasă!”. Șeful i-a îndemnat din nou pe indieni să adune tot lemnul care putea fi găsit, să nu scape din vedere surcelele, așchiile sau crenguțele uscate. Două săptămâni mai târziu, iar sună la Meteo: „Sunteți siguri, siguri că va fi o iarnă extrem de rece?” „Absolut!”, a fost răspunsul. „Pe zi ce trece, suntem din ce în ce mai convinși că iarna asta va fi una din cele mai reci și mai aspre din câte am avut în ultima vreme”. „Dar cum puteți să fiți așa de siguri?” întrebă șeful tribului. Răspunsul meteorologului veni imediat: „Strâng indienii la lemn de foc ca nebunii, dom’le, de-aia!”

Strângeți lemne, că o să vă ardă facturile la energie!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: