Regula 80-30-14

În Noiembrie anul trecut, în plină campanie electorală, Iohannis și PNL se lăudau că, în urma unor ”negocieri intense şi complicate” la nivel european, au reușit să ”obțină” pentru România aproape 80 de miliarde de euro din fonduri europene, banii urmând a fi investiți pentru a ”dezvolta România pe termen mediu şi lung”. Au prezentat obținerea acestor fonduri drept un succes personal al președintelui, în ciuda evidenței pe care o cunoaștem cu toții: România nu reprezintă vreo forță la nivel european, noi fiind acolo doar să primim ce rămâne de la masa bogaților. Iohannis nu a fost niciodată în poziția de a emite pretenții. Și nici nu va fi!

În Februarie, după alegeri și după formarea noului guvern PNL-USR+UDMR, Iohannis a reluat șirul laudelor de sine. De data aceasta, suma s-a mai redus, nu a mai vorbit despre 80, ci doar despre cele 30 de miliarde din Planul de Redresare şi Rezilienţă.

Nu a vorbit despre 80 de miliarde pentru că Programele noastre Operaționale (sectoriale) sunt deocamdată în plop și plopul în aer, la fel ca și bugetul Uniunii Europene.

A vorbit, în schmb, despre acest Plan care sună foarte pompos și despre care vorbește toată lumea, doar că încă nimeni nu l-a văzut. Documentul este imposibil de găsit. De ce? Pentru că el încă nu există! Doar se vorbește despre el, dar el încă nu a fost elaborat de Guvern. Și se vorbește mult despre el pentru că actualii guvernanți promit că vor rezolva din aceste 30 de miliarde de euro mai toate problemele țării. Vorbe! Că până la fapte mai e cale lungă, iar până la finalizarea proiectelor este cale și mai lungă!

Ce nu spun guvernanții de ”dreapta” este că prin acest faimos Plan de Redresare şi Rezilienţă, României nu i se vor aloca 30 de miliarde de euro, ci doar puțin peste 14 miliarde! Mai exact 14.248.020.000 de euro, conform REGULAMENTULUI (UE) 2021/241 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență.

Și nici banii aceștia nu vor intra așa ușor în țara noastră. Guvernul va trebui să pregătească proiecte (cu proceduri complicate), proiecte ce trebuie să corespundă cerințelor UE. Altfel, banii rămân doar o promisiune (deșartă).

Așadar, în realitate, mai mult de jumătate din suma vehiculată (16 din cele 30 de miliarde) vor fi împrumuturi. Adică bani care vor trebui restituiți de români! Și nici aceste împrumuturi nu sunt foarte sigure. Pentru că ele se pot acorda sau nu se pot acorda țării noastre. Nimeni nu ne-a garantat nimic! Sau cum spunea cineva: împrumuturile sunt pielea ursului din pădure!

Toți cei care s-au apucat deja să împartă banii europeni, inclusiv Iohannis, se fac că uită un lucru esențial: înainte să ne apucăm să cheltuim căruța de bani europeni, mai întâi ar trebui să avem căruța parcată în curtea noastră. Ori, deocamdată nu avem nici curte și nici căruță! Avem doar promisiuni și lozinci.

În primul rând, Guvernul de ”dreapta” trebuie să elaboreze și depună la UE până pe 30 aprilie 2021 acest măreț Plan Național de redresare și reziliență al României. Urmează apoi ca Planul nostru să fie aprobat de UE, iar semnalele primite până acum nu sunt deloc dătătoare de speranță (chiar unul dintre liderii coaliției de guvernare, Dacian Cioloș a recunoscut că așa-zisul plan al României a fost aspru criticat de Comisia Europeană pentru că ”nu prevede nicio reformă serioasă în domenii precum digitalizarea, protecţia mediului, sustenabilitatea economică, educaţia”). Abia după ce vom primi aprobarea Bruxelles-ului, putem să începem să avem așteptări privind finanțarea. Care nu știm când va veni. Deci, nu e o treabă așa ușoară căruța asta cu bani de la UE! Nu va fi chiar pentru oricine și pentru orice!

În fața acestor necunoscute (numeroase și complicate), trebuie să fim rezistenți și rezilienți!

Și dacă tot e la modă acest cuvânt, am fost curios și eu să aflu ce înseamnă, de fapt, această reziliență. Uite ce spune DEX-ul limbii române:

REZILIÉNȚĂ s. f. Mărime caracteristică pentru comportarea materialelor la solicitările prin șoc, egală cu raportul dintre lucrul mecanic efectuat pentru ruperea la încovoiere, prin șoc, a unei epruvete și valoarea inițială a ariei secțiunii transversale în care s-a produs ruperea respectivă. [Pr.: -li-en-] – Din fr. résilience.sursa: DEX ’09 (2009)

În traducere liberă, este capacitatea unui corp de a reveni la forma și dimensiunea inițială după deformare. Sau capacitatea cuiva de a reveni la normalitate după suferirea unui șoc (emoțional, economic, șamd). În cazul nostru, capacitatea economiei românești de a reveni la nivelul de dianinte de COVID-19. Problema noastră este că până să apară Planul și să fie pus în practică (adică să fie finalizate proiectele care nici măcar nu au fost stabilite încă), meseriașii de ”dreapta” de la Guvern să tragă țara pe dreapta. Și de tot. Tare mă tem că prostia și incompetența guvernanților noștri va fi un șoc mai puternic pentru economie și societate decât orice COVID.

Vă doresc tuturor multă sănătate și reziliență!

#numairezist



Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: