Modelul orădean de creștere. A infectării cu coronavirus

Oradea are o reputație de invidiat între orașele din România. Rând pe rând, am aflat că a fost orașul cel mai verde, cel mai sigur, cel mai bine gospodărit, cu cele mai multe fonduri atrase, câte și mai câte… Tot așa, rând pe rând, toate aceste mărețe „realizări” au fost contrazise de realitate, dovedindu-se a fi simple minciuni, bine promovate pe bani publici!

Iată cel mai recent exemplu!

Astăzi, am aflat din presă că Oradea a ajuns un „exemplu”, un model de bune practici în domeniul sanitar. Dacă e să fim ironici, am spune și noi precum premierul Orban: autoritățile locale din Oradea au luat măsuri ”pentru a crește riscul de infectare”.

Despre ce este vorba.

În urmă cu o săptămână, autoritățile (in)competente de la Oradea au luat un grup de 165 de cetățeni proaspăt întorși din Diaspora (pe surse am aflat că e vorba despre rromi întorși din Irlanda) și i-au băgat pe toți grămadă – fără să îi fi testat – în carantină. Fix într-un internat de școală dintr-un cartier aglomerat al orașului. Vecinii nemulțumiți din cartier au pus poze pe rețelele de sociale, așa am aflat și noi că e vorba despre internatul fostului liceu Sinteza din Ioșia. De ce acolo? Pentru că Prefectura nu a găsit alte spații suficient de mari pentru a caza un grup așa mare de persoane!

Peste o săptămână, aceleași autorități află – cu sau fără surprindere – că nu și-au făcut treaba cum trebuie. Cum au aflat? Păi marea majoritate (vreo 100) a cetățenilor carantinați sub supravegherea atentă a autorităților s-au infectat cu coronavirus. Ups! Ce fac autoritățile (in)competente într-o astfel de situație nefavorabilă imaginii lor publice de salvatori ai poporului?

Ce știu ei mai bine. Fac tot posibilul să ascundă realitatea. Transferă rapid tot grupul de bolnavi la un hotel din apropierea orașului. Închid la fel de repede și internatul, fără a da nicio explicație oficială. Spun doar că au ”dispus măsurile necesare pentru asigurarea igienizării și dezinfecției fostului centru de carantină” și dau de înțeles că au făcut-o pentru a liniști locuitorii din cartier.

Ca să nu dea de bănuit în fața exploziei de cazuri de îmbolnăviri, aceleași autorități bagă placa că sunt înaintemergători și fac ceea ce nimeni nu mai face în România, adică pooling: testează în grupuri mari și opresc pozitivii asimptomatici. Teste ar fi trebuit să facă încă de la bun început. Doar că nu au făcut. Nu s-au priceput, nu au avut sau nu au avut specialiști să le facă. Motive, din păcate, se găsesc.

Între timp, impun cenzură totală pe acest subiect în mass media. Nimeni nu vrea să vorbească oficial despre „isprava” autorităților. Pentru a mușamaliza cazul, scot din grupul oficial de coordonare a crizei COVID-19 personale incomode sau de altă orientare politică decât partidul liberal de guvernământ. Cu alte cuvinte, încearcă să ascundă mizeria sub preș. Simultan cu această operațiune, declanșează o campanie de promovare în media și rețele sociale. Rând pe rând, apar articole laudative la adresa în presa aservită. De aici aflăm despre cât de bine s-au organizat și cât de multe materiale de protecție au achiziționat. Direct din China, de la comuniști. Că era mai ieftin. Niciun cuvânt însă despre grupul mare de cetățeni infectați ca urmare a măsurilor administrative impuse tot de ei. Tăcere totală vizazi de cazul internatului de la Brâncuși.

Pentru a avea tabloul complet, merită spus, că autoritățile orădene țin, în continuare, numărul de teste la minimul posibil. Fac max. 70/zi, când ar putea face și 200, conform declarațiilor conducerii Spitalului Județean. De ce așa puține teste? Pentru că știu un lucru elementar: număr mare de teste = număr la fel de mare de infecții. Și de morți. Acest lucru contravine însă discursului oficial că totul este sub control și că Oradea e fruncea în lupta cu covidu. Deci, ca să nu anunțăm prea mulți morți, mai bine nu facem teste. Logic!

Felicitări tuturor autorităților implicate! În ordinea „meritelor” asumate sau neasumate: Instituția Prefectului județului Bihor, Primăria municipiului Oradea și conducerea centralizată a spitalelor. Toate conduse de oameni de bine care – suntem convinși – au vrut să facă numai bine. Doar că, din cauza (in)competenței, pe lângă binele pe care îl fac, au ajuns să facă și mult rău. La foarte mulți oameni. Și vor mai continua să facă și de aici încolo.

E bine totuși că se face ceva. Asta este o vorbă des auzită la Oradea.

Și tot ăsta este și modelul orădean de creștere. A infectării cu coronavirus.

Multă sănătate!